ITI Delta Dunării, la care CJ Constanţa este acţionar şi stă blocat de trei ani, model pentru Alianța Vestului

Coaliția primarilor din Cluj, Timișoara, Oradea și Arad vrea să atragă fonduri europene printr-o nouă formă de organizare: investiție teritorială integrată (ITI). Alianța Vestului va fi înființată formal în prima parte a lui 2019, după votul în consiliul local al fiecărui oraș, iar programul este unul prezent în România, în Delta Dunării.

E vorba despre Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării (ADI-ITI DD), o asociație constituită pentru organizarea, finanţarea și coordonarea dezvoltării localităților cuprinse în Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării şi care are ca asociaţi 38 de primării și consilii județene, printre care se numără Consiliul Judeţean Constanța, dar şi patru primării din judeţul Constanţa.

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a declarat că modelul ales poate fi unul de succes deoarece Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării a atras circa 1,2 miliarde de euro prin programe regionale.

Din păcate însă pentru iniţiatorii Alianţei, modelul urmat de ei este unul nefuncţional, fiind în mare parte blocat.
Conform lui Sever Avram, comisar regional dunărean din partea Asociaţiei „Comunităţile Locale Riverane Dunării” (CLDR), din suma de 1,1 miliarde de euro, de care aminteşte Falcă, s-a cheltuit doar a zecea parte, fiind nevoie de o derogare din partea Comisiei Europene pentru a nu se retrage banii alocaţi.

Oficialul CLDR a subliniat, totodată, că pe ITI Delta Dunării, în cazul proiectelor publice, acestea au fost concepute în mod restrictiv pentru beneficiari.

„În cazul proiectelor publice, unde există acest miliard neatins aproape, acestea au fost restrictiv concepute pentru beneficiari. Judeţul Tulcea are foarte puţine unităţi publice de cercetare, de dezvoltare – inovare, care puteau absorbi o sumă atât de mare. Atunci, pentru că nu s-a permis accesarea de bani şi altor investitori sau altor categorii din sectorul public, practic au rămas în aceeaşi fază de neaccesare. Până acum un an sau doi, cei responsabili trebuiau să aibă strategii sectoriale, cum ar fi o Strategie bazată pe industria papurei sau o Strategia turistică pe biodiversitate. Din păcate, beneficiarii publici de acolo nu au scris şi nu au investit în aşa ceva şi atunci nu au putut să justifice accesarea unor fonduri. Suntem într-un blocaj, într-un fel de cerc vicios generalizat, ceea ce e regretabil pentru că Planul de Master realizat de Banca Mondială a costat o sumă considerabilă. Pierderea acelor bani mi s-ar părea de-a dreptul un eşec de ţară.” a completat comisarul regional dunărean.

Please follow and like us:

Leave a Comment