Raportul Curții de Conturi despre activitatea Portului Constanța: incompetență și corupție

Posted on by Maria Sava

Din aceeasi categorie

Portul Constanța, unul dintre cei mai importanți actori din economia maritimă a României, se confruntă cu numeroase provocări și deficiențe, conform unui raport recent emis de Curtea de Conturi. Auditul efectuat în perioada 2016-2022 a relevat multiple aspecte care afectează performanța și competitivitatea portului.

În urma auditului efectuat, au rezultat următoarele constatări și concluzii principale:

– În perioada auditată, România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport. Demersurile întreprinse la nivelul României nu au fost eficace pentru dezvoltarea echilibrată a modurilor de transport și pentru promovarea unor modalități de transport mai eficiente și mai sustenabile, contrar obiectivelor UE privind dezvoltarea durabilă a sectorului european al transporturilor.

– Activitatea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CNAPM CT) nu s-a desfășurat într-un mediu stabil și pe baza unor indicatori cheie de performanță, adaptați specificului activității, care să asigure folosirea eficientă a resurselor și implementarea unei strategii adecvate de dezvoltare pe termen lung a Portului Constanța.

În perioada auditată, au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei. Conducerea CNAPM CT a fost asigurată preponderent de administratori și directori provizorii, ale căror contracte de mandat/administrare nu au cuprins obiective și criterii de performanță.

Cu unele excepții, CNAPM CT s-a încadrat în indicatorii de eficiență aprobați prin bugetele de venituri și cheltuieli. Compania a realizat profit din activitatea desfășurată peste nivelul previzionat anual, dar nu a reușit să se încadreze în nivelul creanțelor restante aprobate prin buget. Au existat unele disfuncții în activitatea de aprobare a bugetelor anuale:

indicatorii de eficiență incluși în buget nu au urmărit în toate cazurile îmbunătățirea performanțelor economico-financiare ale companiei; aprobarea cu întârziere a bugetelor de venituri și cheltuieli și, implicit, a indicatorilor de eficiență incluși în acestea, a generat lipsa de relevanță a acestor indicatori pentru evaluarea performanțelor managementului, dar și riscuri în implementarea proiectelor noi de investiții, finanțate din surse proprii.

În perioada auditată, Portul Constanța s-a situat în topul primelor douăzeci de porturi europene, după cantitatea de mărfuri manipulate. Cu toate acestea, demersurile CNAPM CT au fost parțial eficace în atragerea unor fluxuri suplimentare de mărfuri în Portul Constanța, comparativ cu alte porturi din regiune.

România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantității de marfă manipulată prin porturile maritime, deși Portul Constanța beneficiază de o poziție geografică avantajoasă.

Portul nu a reușit să recâștige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deținut anterior perioadei auditate. Spre deosebire de Portul Constanța, în aceeași perioadă, unele porturi europene au raportat creșteri substanțiale în ce privește traficul de containere.

În acest context, este necesară o analiză a politicii tarifare, în vederea dispunerii măsurilor necesare pentru creșterea atractivității și competitivității portului, îndeosebi față de porturile concurente de la Marea Adriatică.

Demersurile companiei în vederea majorării veniturilor din exploatarea infrastructurii portuare s-au concretizat în creșterea suprafețelor de teren închiriate terților. Cu toate acestea, compania are în continuare în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, precum și terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic.

Amenajarea acestora din urmă, în vederea utilizării în activitatea specifică, ar putea contribui semnificativ la creșterea veniturilor și la consolidarea rolului strategic al portului în regiune.

Terminalul de pasageri al Portului Constanța a fost subutilizat în perioada auditată. Comparativ cu nivelul realizat în porturile europene în aceeași perioadă, numărul pasagerilor care au făcut escală în Portul Constanța a fost nesemnificativ.

În perioada auditată, gradul de realizare a investițiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanța și, implicit, la creșterea atractivității și competitivității portului.

Gradul de realizare a investițiilor pentru modernizarea infrastructurii existente și dezvoltarea de noi capacități, atât de către administratorul infrastructurii portuare, CNAPM CT, cât și de către operatorii portuari care și-au asumat îndeplinirea programelor investiționale prin contractele de închiriere a terenului portuar, a fost redus.

În perioada 2016-2022, proiectele de investiții prevăzute în MPPC au fost realizate în proporție de 10,53%. Compania are însă în derulare și în pregătire o serie de proiecte, prin realizarea cărora se urmărește atragerea de noi fluxuri de marfă.

Cu excepția anului 2022, CNAPM CT nu și-a îndeplinit obligația legală de a utiliza peste 50% din veniturile proprii obținute din exploatarea infrastructurii portuare pentru întreținerea, repararea, modernizarea și dezvoltarea acesteia. Investițiile nu au fost realizate la nivelul alocărilor bugetare, gradul de realizare a acestora situându-se în perioada 2016-2021 între 43,74% și 68,07%. Doar în anul 2022 a existat o preocupare mai accentuată pentru realizarea investițiilor, gradul de execuție a bugetului alocat fiind de 97,49%.

Programele de investiții ale operatorilor portuari nu au fost analizate și integrate într-un plan de dezvoltare a Portului Constanța, în vederea adaptării la cerințele pieței. Din cele 100 de obiective de investiții asumate de către operatorii economici, care au avut contracte de închiriere în derulare în perioada auditată și în continuare, numai 59 de obiective au fost finalizate.

În pofida progreselor înregistrate în perioada analizată, transporturile din România se confruntă în continuare cu o calitate relativ scăzută a infrastructurilor (rutieră, feroviară, maritimă). In prezent, în România nu există o rețea satisfăcătoare de transport rutier rapid (autostrăzi și drumuri expres). Transportul pe calea ferată a suferit o deterioare accentuată, cauzată în principal de lipsa modernizării și reabilitării infrastructurii feroviare. Transportul maritim pe distanțe scurte și transportul fluvial sunt exploatate sub posibilități, deși aceste moduri de transport pot asigura descongestionarea traficului pe infrastructura rutieră.

De asemenea, infrastructura portuară nu a fost dezvoltată și modernizată în conformitate cu obiectivele de dezvoltare privind transportul durabil și sustenabil. Pentru a se asigura eficacitatea investițiilor în Portul Constanța, creșterea atractivității și competitivității acestuia, sunt necesare investiții suplimentare în rețeaua de drumuri, căi ferate și căi navigabile interioare.

Demersurile CNAPM CT și ale autorităților competente au asigurat în mică măsură prevenirea degradării infrastructurii rutiere, atât în Portul Constanța, cât și pe rețeaua de drumuri care leagă Portul Constanța cu hinterlandul acestuia. Raportat la evoluția traficului rutier din România, controlul realizat asupra vehiculelor de transport marfă a fost insuficient și nu a reușit să elimine riscul privind circulația pe drumurile publice a vehiculelor supraîncărcate.

Neasigurarea unui control eficace implică riscuri majore privind siguranța circulației, dar și utilizarea ineficientă a fondurilor publice destinate menținerii infrastructurii rutiere naționale la un nivel adecvat de calitate.

Pentru Portul Constanța, nereglementarea corespunzătoare a condițiilor de acces în interiorul zonei portuare și a controlului în acest domeniu conduce la degradarea accentuată a infrastructurii rutiere aflată în administrarea autorității portuare, la ineficacitatea investițiilor pentru reabilitarea sau modernizarea acesteia, precum și la îngreunarea operațiunilor portuare.

În vederea diminuării riscurilor din acest domeniu, fluidizării traficului, protejării drumurilor naționale și creșterii siguranței rutiere, este necesară colaborarea autorităților competente ale statului pentru automatizarea procesului de control al maselor vehiculelor aflate în circulație.

Digitalizarea constituie o prioritate în cadrul politicii comunitare, întrucât contribuie la atingerea obiectivelor de creștere a competitivității transportului maritim, cu impact pozitiv în creșterea siguranței traficului și diminuarea efectelor transportului asupra climei și a mediului.

În cadrul CNAPM CT, activitatea IT a fost procedurată corespunzător și au fost luate măsuri în vederea identificării, evaluării și remedierii riscurilor privind securitatea IT. Demersurile companiei în vederea digitalizării activităților specifice nu au fost însă suficient de eficace, având în vedere existența unor aplicații software și echipamente IT învechite, care nu mai corespund cerințelor actuale ale companiei, precum și neimplementarea unui sistem informatic pentru managementul integrat al infrastructurii Portului Constanta.

Întârzierile în implementarea unui sistem informatic cu rol de ghișeu unic („Port Community Systems”) îngreunează semnificativ atât activitatea companiei, cât și a operatorilor portuari care își desfășoară activitatea în Portul Constanța.

Concluzia generală cu privire la performanța activității portuare a fost că CNAPM CT și-a asumat și îndeplinit parțial obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal referitoare la activitatea de administrare a infrastructurii portuare din Portul Constanța.

Please follow and like us:

COMMENTS

Leave a Comment