Cu ce se mai ocupă parlamentarii tăi: vor să inventeze „Ziua comemorării interzicerii lui Șoșoacă de a candida la prezidențiale”

Cel puțin zece proiecte de lege pentru declararea unor zile naționale, a unor luni tematice sau a unor ani dedicați unor personalități au fost elaborate, începând cu acest an, în Parlamentul României, de către parlamentari de la PSD, PNL și AUR. Acestea se adaugă altor numeroase proiecte de lege deja aprobate în perioada 2020 – 2024, generând situații în care, în aceeași zi, se aplică două astfel de acte normative. Mai mult, există legi care declară aceiași ani tematici, calendaristic, pentru chestiuni diferite.

Astfel încât, pare că una dintre principalele preocupări ale parlamentarilor români se concentrează aproape exclusiv pe aceste tipuri de reglementare, în condițiile în care ordinea de zi a ședințelor de plen ale Camerei Deputaților, spre exemplu, cea mai mare pondere a actelor normative care așteaptă la vot final sunt legi pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului.

De la începutul acestui an, la Parlamentul României au fost înregistrate, spre dezbatere și adoptare, patru proiecte de lege pentru declararea unor zile naționale. Din acestea, una singură a primit votul final și a fost promulgată de președintele României.

Este vorba despre Legea nr. 60 din data de 8 mai 2025 privind declararea zilei de 15 iunie drept „Ziua Banatului Montan”. Acest act normativ a fost inițiat de deputata PSD Silvia Claudia Mihalcea și a fost adoptat, mai întâi, de Senat, la data de 17 martie 2025. Camera Deputaților a acordat votul final de adoptare la data de 8 aprilie 2025, iar legea a fost promulgată la data de 8 mai 2025 de președintele interimar al României, de la acel moment, Ilie Bolojan.

La data de 6 mai 2025, la Parlament a fost depusă și inițiativa legislativă denumită PLX 128/2025, pentru instituirea zilei de 15 august ca „Ziua Maramureșului”. Proiectul este inițiat de deputatul PNL Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș și a fost adoptat, în primă Cameră, de Senatul României, la data de 28 aprilie 2025.

Mai departe, în data de 2 iunie 2025, tot la Camera Deputaților a fost înregistrat proiectul de lege PLX 173/2025 pentru instituirea zilei de 15 mai ca „Ziua Națională a Familiei”. Inițiatorul este deputatul Partidului Național Liberal Robert Ionatan Sighiartău.

Culmea legiferării în acest domeniu a fost atinsă în data de 4 iunie 2025, când, la Camera Deputaților, a ajuns proiectul PLX 183/2025.

Doi deputați SOS România au înaintat Parlamentului un proiect de act normativ pentru instituirea zilei de 5 octombrie drept „Ziua Drepturilor Electorale în România”. Ei vor ca instituțiile statului, începând cu AEP, Parlamentul, Președinția și autoritățile locale să organizeze „festivități” comemorative dedicate zilei în care CCR a decis că Diana Iovanovici Șoșoacă nu a putut candida la alegerile prezidențiale din anul 2024. Legea a picat la Senat, în data de 4 iunie, și a fost transmisă Camerei Deputaților – for decizional.

Pe lângă aceste proiecte care vizează strict consemnarea unor date calendaristice ca zile naționale, există și inițiative care vizează dedicarea unor luni sau chiar a unor ani diverselor categorii de persoane sau a unor personalități.

La data de 4 iunie 2025, tot la Camera Deputaților a fost înregistrat PLX 181/2025 privind declararea lunii martie ca „Luna Femeilor”. Inițiatoarea proiectului este deputata PNL Raluca Turcan și acesta a fost adoptat de Senat la data de 2 iunie 2025.

Ziua” Săriturii Comăneci”

La data de 19 martie 2025, a fost înregistrat un alt proiect, PLX 81/2025, privind instituirea anului 2025 ca „Anul Cultural Mihai Eminescu”, inițiat de deputata PSD Natalia Intotero. Legea a fost adoptată de Senat la data de 17 martie și a fost trimisă pentru raport la Comisia pentru Administrație Publică și la Comisia pentru Cultură din Camera Deputaților, cu termen deja depășit din 2 aprilie 2025.

Interesant este că, la data de 31 martie 2025, tot la Camera Deputaților a fost înregistrat și PLX 91/2025 pentru instituirea anului 2025 ca „Anul Cultural George Enescu”. Acest proiect este inițiat de deputatul PNL Adrian Cozma și, la rândul său, a fost adoptat de către Senat la data de 24 martie 2025.

În paralel, la data de 14 aprilie, s-a mai înregistrat și proiectul PLX 111/2025 privind instituirea anului 2025 ca „Anul Centenar al Rezervistului Militar”. Aceasta este o inițiativă a senatorului AUR Mircia Chelaru și a fost adoptată de Senatul României la data de 7 aprilie 2025, fiind, în prezent, pe masa comisiilor avizatoare și raportoare de la Camera Deputaților.

Există inclusiv două proiecte de lege care se referă la anul 2026. Primul este PLX 151 din 20 mai 2025 pentru instituirea anului 2026 drept „Anul Constantin Brâncuși”. Este o inițiativă a deputaților PSD Natalia Intotero, Mihai Weber și Claudiu Manta, care a fost adoptată la data de 14 mai 2025.

Nu în ultimul rând, în dezbaterea Camerei decizionale se află și PLX 153 din 20 mai 2025, pentru instruirea anului 2026 ca „Anul Nadia Comăneci”. Legea este inițiată de deputata PSD Elisabeta Lipă, care arată că „pe 18 iulie 2026 se împlinesc 50 de ani de când Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului mondial, după primirea punctajului de 10 la o ediție a Jocurilor Olimpice, fiind prima gimnastă care a primit un 10 perfect. Momentul de la Montreal a adus o schimbare a modului în care a fost percepută gimnastica, existând și elemente de gimnastică ce îi poartă numele în codul de punctaj al Federației Internaționale de Gimnastică – «Săritura Comăneci» și «Coborârea Comăneci»”.

 

35 de astfel de acte normative au fost deja adoptate de Parlamentul României, în perioada 2020 – 2024.

Numai în 2024 au fost deja promulgate Legea privind declararea zilei de 15 iulie ca „Ziua Mărcii Poștale în România”, Legea privind declararea zilei de 21 aprilie ca „Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania”, Legea privind declararea Zilei de 14 mai drept „Ziua solidarității și prieteniei dintre România și statul Israel”, Legea privind declararea zilei de 15 octombrie ca „Ziua națională de comemorare a copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, intitulată «Ziua Părinților de Îngeri»”, Legea de declarare a celei de-a treia zi de sâmbătă din luna septembrie a fiecărui an drept „Ziua Curățeniei Naționale” și Legea privind instituirea zilei de 1 august ca „Ziua Națională a Salvamont România”.

Tot anul trecut, Legislativul a adoptat, iar președintele României a promulgat Legea privind declararea anului 2025 drept „Anul Centenar al Patriarhiei Române” și Legea pentru instituirea anului 2025 drept „Anul Național al Copilului”, precum și Legea pentru instituirea primei săptămâni din luna octombrie ca „Săptămâna Prevenției Gripei în România”.

Please follow and like us:

COMMENTS

Comments are closed.