Țeapă englezească ! Fregatele Armatei Române, mai mult în reparații decât pe mare

Posted on by Albert Pătru

Din aceeasi categorie

Ministerul Apărării Naționale a cumpărat în ultimii ani, prin compania Romtehnica, echipamente și tehnică militară în valoare de aproximativ o sută de milioane de euro. Unul din cele mai mari contracte a fost de aproximativ 20 de milioane de euro, bani alocați  pentru a băga în reparații capitale turbinele Olympus de pe cele două fregate românești T22.

Compania de stat Romtehnica, controlată de Ministerul Apărării Naționale, este o societate strategică care importă (și exportă) echipamente și tehnică militară pentru Armata Română. În ultimii doi ani, prin negociere directă, a achiziționat stații și sisteme de comunicații în valoare de aproximativ 187 milioane lei (peste 38 de milioane de euro) de la compania americană Harris Global Communications.

Cel mai mare contract a fost semnat pe 16 decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 67,2 milioane lei. De acești bani s-au contractat mai multe stații și echipamente radio de la Harris Global Communications.

Cu aproximativ o săptămână înainte de semnarea acestui contract, Romtehnica a mai atribuit un contract de peste 45 de milioane de lei pentru achiziționarea a șase stații Harris. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare stație s-au plătit puțin peste 7,5 milioane lei.

Romtehnica, sub conducerea lui Nicolae Nasta, a semnat cu compania americană Lockheed Martin mai multe contracte pentru a achiziționa piese de schimb și subansamble specifice radarelor TPS-79 (R) Gap Filler.

În decembrie 2019 s-au cumpărat piese de schimb în valoare de peste 9,1 milioane lei. Apoi, în mai 2021, s-a mai semnat un contract de 12,3 milioane lei. Ultimul contract a fost atribuit în decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 7,1 milioane lei. În total s-au cumpărat piese de schimb pentru radare în valoare de 28,5 milioane lei, echivalentul a 5,8 milioane euro.

Tot de la Lockheed Martin s-a cumpărat un radar mobil cu distanță mare de descoperire TPS-77 în valoare de 73,7 milioane de lei. Valoarea cumulată a contractelor primite de Lockheed Martin este de aproximativ 21 milioane de euro.

Numele companiei Lockheed Martin a apărut în mai multe scandaluri de corupție. De exemplu, compania a angajat ca lobby-ist un fost reprezentat al SUA pentru a obține un contract de 2,4 miliarde de dolari fără licitație. În vara anului 2015, compania americană a acceptat să plătească o amendă de 4,7 milioane de dolari Departamentului de Justiției al SUA pentru a scăpa de acuzații.

Fregatele românești Regele Ferdinand și Regina Maria au avut nevoie de reparații capitale la turbine Olympus TM 3B. Contractul, în valoare de 98,5 milioane de lei, aproximativ 20 de milioane de euro, a fost atribuit companiei Leafield Logistics & Technical Services Limited, din Marea Britanie.

Pachetul majoritar de acțiuni al companiei britanice a fost cumpărat în anul 2010 de fondul de investiții Portchester Equity Limited, controlat de familia Thistlethwayte.

Cel care conduce fondul de investiții, Mark Thistlethwayte, este un fost bancher și fost director executiv al grupului Rothschild în Marea Britanie.

Cele două fregate românești au fost achiziționate de la companie Bae Systems în anul 2002. În urma acestei achiziții, britanicii se obligau să investească în economia românească nu mai puțin de 116 milioane de lire, adică valoarea celor două freagte, în cadrul programului de offset.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în octombrie 2007, programul de offset a fost implementat în proporție de 6,86%. Ceea ce înseamnă că englezii au investit în România în jur de opt milioane de lire din suma totală de 116 milioane lire.

Compania Romtehnica a ținut partea englezilor și a precizat că România nu era suficient de pregătită pentru a face față programului de offset. În schimb, ministerul Industriei și Resurselor a spus că „responsabilitatea nerealizării Programului Industrial de Offset ar reveni părții britanice, în principal prin nerespectarea procedurii convenite”.

Curtea de Conturi au concluzionat că a fost vorba de „slaba colaborare între instituțiile românești în ceea ce privește cauzele nerealizării programului de offset, ceea ce a condus în final la o lipsă de responsabilizare a factorilor implicați”.

Please follow and like us:

COMMENTS

Leave a Comment