8 miliarde euro aruncați anual ! România cheltuie mai mult pe dobânzi decât pe educație

Posted on by Albert Pătru

Din aceeasi categorie

Dobânzile plătite de statul român în contul datoriei publice au crescut rapid, de la 12,1 miliarde lei în 2019, anul de dinaintea pandemiei, la 29 miliarde lei în 2022.

După primele șase luni din acest an, datoria publică urcase deja la 726 miliarde lei și dacă se continuă în același ritm se va ajunge cel mai probabil ca plata dobânzilor aferente datoriei publice să urce la aproximativ 40 miliarde de lei în 2023.

Pentru anul 2023, alocarea bugetară către Ministerul Educației a fost de 32,5 miliarde lei, adică 2,1 din PIB.

Din 2015 până în 2022, în opt ani, doar dobânda la creditele statului a însumat 117 miliarde lei, în creștere an de an. Sunt bani care nu ajung în investiții, și pentru care trebuie alte împrumuturi rostogolite.

 

Creșterea dobânzilor plătite la împrumuturile contractate de stat sunt explicate pe de o parte prin necesarul tot mai mare pentru acoperirea deficitului bugetar, deci  o datorie publică în creștere și de cealaltă parte, majorarea ratelor dobânzilor, care pentru euro, de exemplu, au ajuns la maxim istoric.

 

Deocamdată efectul real al creșterii dobânzilor pe care statul le plătește se vede deocamdată mai puțin în execuția bugetară. Aceasta, pentru că se plătesc acum dobânzi pentru împrumuturile mai ieftine contractate în trecut.

Dar împrumuturile ajunse la scadență trebuie rostogolite, iar rata dobânzii de azi este mult mai mare. Astfel că pe termen scurt și mediu, dobânzile plătite de stat nu pot decât să crească.

 

Suma dobânzilor nu crește doar în termeni nominali, ci și ca procent din PIB. Astfel, de la 1,2% – 1,5% din PIB plătiți în anii dinaintea pandemiei, s-a ajuns la 2% din PIB în 2022, pentru ca în acest an să treacă de acest prag, la o datorie publică care se apropie de 50% din PIB.

 

 

Motivul principal pentru care România e nevoită să plătească dobânzi mai mari decât aproape toate statele din Uniunea Europeană este deficitul de imagine pe care economia românească încă îl are în fața investitorilor străini – alimentat de deficitele gemene: bugetar și cel de cont curent, care arată dificultatea cu care țara își poate plăti datoriile.

Și aceasta în ciuda creșterii economice a României, investitorii nu sunt convinși că vorbim despre o creștere solidă. Asta înseamnă că riscul perceput de investitori e mai mare și, implicit, dobânzile obținute de guvernul de la București sunt mai mari, atât de pe piața internă cât mai ales de pe cea externă.

Please follow and like us:

COMMENTS

Leave a Comment