Escrocherii cu pontoane din fonduri UE la Tulcea. Directorul din Consililul Județean care a semnat contractele a cumpărat ulterior un apartament în blocul celui care a câştigat licitația

Consiliul Județean (CJ) Tulcea a cumpărat din fonduri europene două pontoane pentru cel puțin 3,5 milioane de lei. Dimensiunile acestora din teren sunt mai mici decât cele solicitate de administrația județeană în caietele de sarcini. La aproximativ două săptămâni de la semnarea ultimei înțelegeri cu firma, directorul executiv din CJ Tulcea, cel care s-a ocupat și de recepția pontoanelor, a cumpărat un apartament. Acesta nu dispunea de credite, economii sau dividende semnificative anterior achiziției imobiliare. Imobilul se află într-un bloc nou construit de câștigătorul licitației, prin intermediul unei alte societăți.

Povestea începe în 2020, atunci când CJ Tulcea a atribuit două contracte, prin licitație publică, pentru achiziția unor pontoane destinate acostării pe Dunăre. Ambele proceduri au fost câștigate de asocieri de firme coordonate de Complex Delta SRL, companie administrată de omul de afaceri local Hristu Caraman. Primul ponton, finanțat prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM), a fost contractat în februarie 2020.

Caietul de sarcini întocmit de Consiliul Județean Tulcea prevedea o construcție plutitoare cu înălțimea de construcție 2,10 metri. Datele furnizate ulterior de Autoritatea Navală Română (ANR) arată însă că pontonul livrat măsoară doar 1,5 metri.

Al doilea ponton, achiziționat prin Programul Operațional Comun (POC) România-Ucraina și contractat în septembrie 2020, prezintă, la rândul său, o abatere.  Pontonul cumpărat de CJ Tulcea din Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020 Potrivit ANR, construcția are o lungime sub pragul minim de 18,5 metri solicitat de administrația județeană.

Unul dintre funcționarii care au semnat caietele de sarcini și contractele pentru cele două pontoane finanțate din fonduri europene este Mihai Nicu, director executiv al Direcției Investiții, Fonduri Externe și Managementul Proiectelor din cadrul CJ Tulcea.

Acesta s-a aflat și în comisiile pentru recepționarea celor două pontoane, în calitate de președinte. Pe 1 octombrie 2020, la aproximativ două săptămâni de la semnarea ultimului contract, acesta a cumpărat, împreună cu soția sa, un apartament din municipiul Tulcea.

Blocul era recent construit, fiind dat în folosință cu un an în urmă. Dezvoltatorul este Mitrofar SRL, companie condusă la acel moment de Hristu Caraman, patronul Complex Delta SRL, alături de o altă persoană.

Întrebați cum se explică coincidența temporală dintre atribuirea contractului și tranzacția imobiliară menționată, reprezentantul Complex Delta SRL a răspuns că nu are „cunoștință despre prețul achitat de către dl Nicu Mihai și nici dacă este adevărată afirmația dumneavoastră, deoarece societatea noastră nu este dezvoltatorul acelui proiect”.

Funcționarul nu dispunea în anul achiziției de economii sau credite  Cu câteva luni înainte de a cumpăra apartamentul, Nicu Mihai și-a publicat declarația de avere aferentă anului 2020. Funcționarul figura cu datorii de 200.000 de lei scadente în doi ani. Fără economii, credite bancare, firme sau alte venituri semnificative din alte surse, directorul CJ a plătit apartamentul de peste 113 metri pătrați. Întrebat de unde a avut banii necesari pentru această achiziție imobiliară și care a fost prețul achitat, Nicu Mihai nu a oferit un răspuns până la publicarea acestui material.

La finalul anului 2019, o companie din județul Constanța a contestat una dintre licitații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Firma a fost pe atunci descalificată. Administrația județeană a susținut că ofertantul din Constanța nu „satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini” privind garanția tehnică, potrivit documentului consultat.

Operatorul a cerut anularea deciziei Consiliului Județean Tulcea privind atribuirea contractului finanțat din fonduri POPAM – în urma căreia Complex Delta SRL, singurul său contracandidat, a fost declarat câștigător – și reluarea evaluării tehnice a procedurii. În cele din urmă, CNSC a respins contestația ca nefondată, menținând decizia CJ Tulcea.

CJ Tulcea recunoaște diferențele tehnice dintre caietul de sarcini, cele din propunerea tehnică și realitatea din teren Întrebată de ce s-a optat pentru dimensiuni inferioare față de cele prevăzute în caietele de sarcini, administrația județeană susține că înălțimea a fost calculată între puntea pontonului și cel mai înalt punct al suprastructurii, respectiv camera amplasată pe acesta, nefiind vorba de înălțimea de construcție de 1,5 m care figurează în registrele ANR.

Potrivit instituției, suprastructura ar atinge, în realitate, peste 2,1 metri, chiar până la aproximativ 2,5 metri. În același timp, autoritatea recunoaște explicit discrepanțele dintre datele din documentația de atribuire, oferta tehnică și produsul livrat. „Deși cu privire la înălțime existau diferențe evidente între specificațiile tehnice solicitate prin caietul de sarcini, cele ofertate în propunerea tehnică și cele furnizate efectiv în cadrul contractului și certificate de ANR, pontonul a fost recepționat fără observații în data de 10 decembrie 2020”, a transmis instituția.

Pentru cel de-al doilea ponton, Consiliul Județean Tulcea justifică diferența de lungime prin utilizarea noțiunii de „lungime de gabarit”, care include și elementele auxiliare. Astfel, aceasta ajunge la 18,5 metri. Și acest ponton a fost recepționat fără obiecții, în august 2021. CJ Tulcea susține că nu s-au optat pentru dimensiuni inferioare, ci pentru „pontoane realizate conform normelor ANR, avizate de Direcția Tehnică a Autorității Navale Române București și care respectă cerințele tehnice pentru asigurarea activității de acostare, ambarcare-debarcare de pasageri în condiții optime de siguranță”.

Documentele contrazic însă explicațiile instituției. Caietele de sarcini indică în mod explicit, în cazul primului ponton, o înălțime de construcție de 2,10 metri, fără a se face referire la suprastructura invocată de Consiliul Județean Tulcea. Aceasta se calculează de la baza construcției aflate sub apă până la punte.  În ceea ce privește al doilea ponton, caietul de sarcini prevedea în mod explicit o lungime de cel puțin 18,5 metri pentru construcția propriu-zisă.

Într-un răspuns transmis, ANR face însă distincție între lungimea efectivă a pontonului și lungimea de gabarit invocată de Consiliul Județean Tulcea. Potrivit instituției, lungimea maximă a corpului este de 17 metri. Astfel, precizarea ANR contrazice interpretarea folosită ulterior de administrația județeană pentru a justifica recepționarea construcției, în condițiile în care documentația licitației făcea referire strict la dimensiunea pontonului în sine, fără elemente auxiliare de gabarit. Complex Delta SRL: „Ambele construcții îndeplinesc cerințele din caietele de sarcini”.

Compania care a livrat cele două pontoane aduce o explicație tehnică, spunând că standardele impuse de administrația județeană au fost, de fapt, respectate. „Vă rog să primiți alăturat prezentei caietele de sarcini aferente ambelor proiecte, de unde rezultă în mod expres că dețineți informații eronate, și anume în caietul de sarcini pentru construcția 6587 avem solicitarea: Construcția plutitoare va avea următoarele dimensiuni principale: lungime maximă 20,00 m, lățime 7,20 m, înălțime de construcție 2,1 m, iar pentru construcția 6383 avem solicitarea: Construcția plutitoare (pontonul propriu-zis) va avea următoarele dimensiuni principale: lungime minimă 18,50 m, lățime 7,00-7,20 m”, a transmis Complex Delta SRL. Mai mult, firma vorbește despre dimensiunile de gabarit pentru cele două pontoane. „În documentele ANR de înmatriculare ale navelor (la care faceți referire) sunt rubrici standard în care se înregistrează anumite caracteristici de identificare, printre care dimensiunile corpului (ceea ce intră în apă). În cazul anumitor tipuri de nave/construcții plutitoare, dimensiunile de gabarit diferă de cele ale corpului imers (conform proiectelor respective, din motive funcționale, de rezistență, de protecție etc.), ca în cazul celor două pontoane.

Acestea au punțile extinse atât în lungime, cât și în lățime, având următoarele dimensiuni de gabarit: – Construcție plutitoare (ponton) nr. 6383 – lungime maximă 20,00 m; lățime maximă 7,20 m; – Construcție plutitoare (ponton) nr. 6587- lungime minimă 18,50 m; lățime 7,20 m; Înălțimea de gabarit a pontoanelor cuprinde înălțimea corpului imers (menționat de d-voastră), înălțimea suprastructurii (înălțimea dintre puntea principală și puntea superioară – 3,00 m pe exterior, în planul diametral care asigură min. 2,10 m în interior din cauza elementelor de rezistență structurală, a izolațiilor și a căptușelilor) și înălțimea structurii metalice de protejare a punților superioare (de promenadă, conform cerințelor) – 3,00 m pe exterior de la puntea superioară. Așadar, ambele construcții îndeplinesc cerințele din caietele de sarcini!”, consideră compania furnizoare.

Please follow and like us: