Author: admin

Perioada de domnie a lui Constantin Brâncoveanu a fost una deosebit de fructuoasă pentru cultura şi arta românească. Numeroase cărţi tipărite, biserici, palate şi chiar un stil arhitectonic propriu reprezintă moştenirea lăsată de Brâncoveanu poporului român. Dar pe langă aceste aspecte idilice, există şi o latură mai puţin mediatizată a domnitorului muntean, o latură care nu-i face deloc cinste: lăcomia. În luna octombrie a anului 1688, Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti (1673-1688), decide să se alăture cauzei…

În istoriografia română, Mircea cel Bătrân ocupă un rol aparte, de ctitor, brav luptător împotriva turcilor şi domnitor  vizionar, pe vremea căruia viaţa economică şi politică din Ţara Românească sau Ungrovlahia/Transalpina, cum se numea la vremea respectivă regiunea dintre Carpaţi şi Dunăre, au intrat pe un făgaş european. Curajul şi dârzenia sa au făcut să freamăte de mândrie generaţii de români, care s-au regăsit în eroismul domnului muntean. Mai degrabă un personaj insignifiant până în…

Alexandru Lăpuşneanu a devenit cunoscut  mai mult prin nuvela cu acelaşi nume a lui  Constantin Negruzzi decât prin faptele sale. Domn al Moldovei în două rânduri, domnia sa nu a diferit de cea a celorlalţi domnitori români, fiind caracterizată prin jaf generalizat, crime şi obedienţă totală faţă de puterile militare din jurul ţării. Stefăniţă Vodă (1517-1527), urcat pe scaunul domnesc de la vârsta de 11 ani ca fiu al  lui Bogdan cel Orb, a provocat…

Existenţa unui domnitor legendar ca stăpânitor al Amlaşului şi Făgăraşului se bazează mai mult pe pretenţiile ulterioare ale viitorilor domni ai Ţării Românesti de a-şi justifica dreptul de proprietate asupra celor două provincii decât pe realitatea istorică. De-a lungul vremii, domnia lui Negru Vodă a traversat întregul ev mediu, fiind plasată la diferite perioade de timp şi confundată sistematic cu cea a altor domnitori munteni. În sec.XIX-lea, B.P. Haşdeu era de părere că misteriosul personaj…

Conflictul care s-a iscat în Palestina în 1850 între preoțimea ortodoxă și cea catolică din cauza neînțelegerilor în privința supravegherii bisericilor creștine din Ierusalim și Betleem a provocat încă un război ruso-turc (1853-1856). Deoarece de partea Turciei au întrat în război Anglia, Franța și Regatul Sardiniei care au debarcat în Crimeea, conflictul a fost numit „războiul Crimeii”. Conform Tratatului de Pace de la Paris (1856), Rusia învinsă a pierdut protectoratul asupra principatelor Moldova și Valahia, câstigat în…

Fundaţia creștinismului este Noul Testament, o compilaţie de fapte  nedocumentate sau susţinute istoric şi ficţiuni, pe care se sprijină întreaga dogmă a bisericii. Noul Testament este format din patru Evanghelii, Faptele Apostolilor, cele 21 de Epistole şi Apocalipsa lui Ioan. Există aproximativ 24 000 de copii scrise de mână ale evangheliilor, toate în limba greacă, cea mai veche datând  din anul 350 e.n. Cu toate acestea, nu există două copii identice. Împăratul roman  Constantin Flavius…

Vocabularul limbii române literare moderne are un caracter eterogen datorită numeroaselor influenţe exercitate de-a lungul timpului: greacă, neogreacă, slavonă, turcă, poloneză, maghiară, latină, germană, rusă, franceză, italiană şi, în ultimii ani, engleză. Dacă în ceea ce priveşte celelalte influenţe exercitate asupra limbii române literare părerile sunt împărţite, în ceea ce priveşte influenţa franceză majoritatea opiniilor converg spre sublinierea importanţei ei pentru modernizarea și occidentalizarea culturii româneşti. Vorbind despre „providenţiala influenţă franceză”, Pompiliu Eliade identifică trei…